De va veni si acea zi

Cand voi muri

Sa ma-ngropati

Sa nu ma-mput.

 

Si de va fi si voi muri

Liber atuncea eu voi fi

Si ca sa nu mai fiu furis

Pe voi o sa ma pis.

 

Acum va las sa ma deplângeti

Si printre lacrime si rânjeti

De-aici din bar ma râd de voi

Ca sunteti boi.

 

Da, tare boi.

Gunoi.

(Virgil Amokachev Cazabescu - Testament hulpav, 2001)

 

 

Voi prieteni care m-ati stiut

Nu mai fiti tristi

Fiti optimisti

Ca eu ma duc si va iubesc.

 

Voi fete vrute si nevrute

Nu va-ntristati

Si nu mai stati

Ca altul vrea sa va iubeasca.

 

Nepotii mei necunoscuti

Fiti dara veseli

Ramaneti teferi

Si pe veci iubiti.

 

(Marius Deroman - Oda emulei de suflet, 2001)

 

 

Asculta aria plictiselii mele

Cântec de lebada pusa-n atele

Un imn solemn închinat abitir

Sentimentului aprig de dulce sictir.

 

Stele pe cer palid lucesc

Florile-n iarba încet se-ofilesc

Vântul sufla din aripa-i ostenita

Luna razbate prin nori evident plictisita.

 

Greierii cânta a jale alene

Pe sârma flutura doua izmene.

Am sa va cânt pân-o s-adorm

Caci de-atâta sictir iata cum

Mi-a murit mâna-n pix, iar rima

Cu lupi îi dusa, adânc în padure.

Of of.

 

(Wofgang Langsam Mewiesdau - fragment din Leiben Drei Ste, 2002,

inedit în româna, trad. si adapt. Georgeta Chira)